marți, 20 septembrie 2011

Stresul cotidian si consecintele acestuia



 In fiecare zi ne confruntam cu dificultati si probleme pe care “trebuie” sa le rezolvam pentru a ne mentine un nivel satisfacator de eficienta. Atunci cand nu reusim sa ajungem la acest nivel, consecintele negative contribuie la stresul resimtit.
Stresul are multe definitii. Una dintre ele este aceea ca “stresul reprezinta reactia defensiva (de aparare sau alarma) a organismului, a carui stare de bine este amenintata” si care are trei stadii:
  • ·         Un Stadiu de alarma
  • ·         Un Stadiu de rezistenta
  • ·         Si un stadiu de epuizare

  Stresorii sunt “stimuli”, de multe ori ei sunt confundati cu “stresul. Stresul este legat de viata, deci el nu poate fi evitat.
  Stresul are multe origini:
  • ·         Stresul de supravietuire, cu alternative flight or fight( lupta sau fugi);
  • ·         Stresul legat de o suprasarcina a evenimentelor din viata; doliu, divort, promovare, schimbari, sicane la serviciu;
  • ·         Stresul venit din interior; griji si problem relationale
  • ·         Dependent de stresul placut: cautarea limitelor extreme si a pericolului;
  • ·         Stresul legat de mediu: zgomot, multime,poluare etc.
  • ·         Munca in exces, in timp scurt;

La omul primitive alternativa “flight or fight avea o valoare de supravietuire. Acum cultura il obliga pe omul modern sa adope alte strategii decat aceste reactii primitive, provocand astfel o suferinta psihologica si fizica, distingandu-se astfel trei tipuri de stress:
  • -          Stresul fiziologic
  • -          Stresul psihologic
  • -          Si stresul social

Consecintele stresului sunt multiple
-          Stres, anxietate si depresie
-          Stres si boli de inima
-          Stres si deficit imunitar
-          Stress , adaptare emotionala si cognitiva
    Adaptarea la stress sau starategiile de coping  sunt diverse si nu intodeauna cele mai adecvate:
-          Prin evitare, atac sau expunere
-          Prin folosirea de substante psihoactive
-          Prin negare, in prima faza, a stresului sau a stresorului, evitarea, cautarea unor sustineri sociale, practicarea distantarii, reevaluarea situatiei intr-un mod pozitiv
In momentul in care mecanismele de aparare sunt depasite, se poate recurge la trei modalitati de gestionare a stresului, in functie de caz:
-          Sustinere sociala
-          Gestionarea emotiei
-          Gestionarea problemei
      Din nefericire, nu suntem chiar asa de eficienti in rezolvarea problemelor noastre cotidiene pentru ca, de cele mai multe ori, nu le abordam intr-o maniera suficient de sistematica, iar solutiile pe care le gasim sunt nerealiste sau gresit aplicate. Rar se intampla sa reusim “sa rezolvam problemele” intr-un mod realist, fiind perturbati de cele mai multe ori de emotii.
      Metodele sunt multiple, important este ca ele sa fie aplicate intr-un mod systematic, consecvent si intodeauna aplicate dupa ce s-a facut o” ecologizare” a metodei alese( sa nu aiba repercursiuni negative atat asupra noastra cat si a celorlalti). A avea continuitate in aplicarea unei  metode este de o foarte mare importanta in atingerea scopului propus si anume"reducerea stresului".


Bibliografie
Jean Cottraux, Terapiile cognitive; ed. Polirom2003